Bullying la Questfield International College, instituția sub presiune publică

În contextul educațional actual, fenomenul bullying-ului reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare sistematică și transparentă, prin care instituțiile de învățământ să asigure siguranța și protecția emoțională a elevilor. Răspunsul organizat și documentat al școlilor este esențial pentru prevenirea escaladării violențelor psihologice și pentru garantarea unui climat educațional sănătos.

Bullying la Questfield International College, instituția sub presiune publică

Investigația realizată de redacție, bazată pe analiza documentelor, corespondenței oficiale și mărturiilor familiei unui elev, relevă o situație de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera, manifestată pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate privind agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei nu au fost urmate de măsuri instituționale documentate, în timp ce răspunsurile primite au fost în principal informale, fără consemnări oficiale. De asemenea, o declarație atribuită fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, exprimată în contextul gestionării cazului, sugerează o poziționare care poate fi interpretată ca presiune pentru retragerea elevului vizat.

Sesizările și lipsa măsurilor documentate în cazul bullying-ului repetat

Conform documentației analizate, familia elevului a transmis în mod repetat sesizări scrise către cadrele didactice, conducerea administrativă și fondatoarea Questfield Pipera, semnalând un tipar de comportamente agresive ce includeau jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială. Aceste incidente au fost semnalate în mod oficial și detaliat pe parcursul a peste opt luni, însă nu există dovezi ale unor intervenții scrise sau măsuri concrete implementate. Intervențiile instituției au fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce indică absența unui răspuns administrativ clar și verificabil.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de hărțuire psihologică

Un aspect particular al cazului îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichetări cu caracter medical, folosită în mod degradant în mediul școlar, nu într-un cadru educațional sau de protecție. Potrivit specialiștilor consultați și documentelor puse la dispoziție, această stigmatizare medicală depășește conflictele uzuale între elevi și constituie o formă severă de abuz emoțional, având un impact profund asupra dezvoltării psihice a copilului. Cu toate că fiecare episod de stigmatizare a fost raportat oficial, instituția nu a documentat măsuri de consiliere, sancțiuni sau intervenții clare pentru stoparea fenomenului.

Implicarea cadrelor didactice și reacția instituțională

Din corespondența și relatările familiei rezultă că, deși cadrele didactice au fost martore ale comportamentelor agresive repetate, intervențiile acestora nu au fost suficiente pentru a opri fenomenul. Lipsa unei înregistrări oficiale a acestor intervenții și absența unor măsuri ferme transmit un mesaj de toleranță tacită față de bullying. De asemenea, situația a fost adesea încadrată ca fiind o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”, ceea ce a condus la o minimalizare a gravității și la amânarea unor soluții eficiente.

Declarația fondatoarei și percepția unei presiuni pentru retragerea elevului

În cadrul unui dialog direct cu familia, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi exprimat, potrivit declarațiilor primite, o poziție sintetizată prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările și documentele furnizate, a fost percepută de familie ca o presiune pentru retragerea copilului vizat. Redacția notează că nu există un punct de vedere oficial transmis de instituție asupra acestui episod până la momentul publicării și că această afirmație este prezentată ca parte a analizei contextuale, nu ca o concluzie privind intențiile sau motivațiile conducerii.

Confidențialitatea și impactul comunicărilor interne

Familia a solicitat în mod expres, prin documente scrise, respectarea confidențialității informațiilor legate de situația sensibilă, avertizând asupra efectelor negative ale dezvăluirii acestor aspecte în mediul școlar. Cu toate acestea, potrivit relatărilor, unele informații ar fi fost făcute cunoscute în cadrul clasei, iar copilul a fost interpelat public cu privire la demersurile administrative, ceea ce a generat o presiune psihologică suplimentară. Lipsa unor răspunsuri oficiale privind protecția confidențialității ridică întrebări despre modul în care instituția gestionează datele sensibile.

Reacția instituției sub presiune juridică și comunicările oficiale

Deși sesizările au fost transmise încă de la începutul perioadei semnalate, implicarea firmei de avocatură a familiei a determinat o schimbare a atitudinii conducerii școlii, care a răspuns oficial abia după mai bine de opt luni. În acest context, un document informal de tip Family Meeting Form a fost pus la dispoziția familiei, însă acesta nu conține elementele caracteristice unui act administrativ cu responsabilități clare, termene și măsuri concrete. Această abordare, analizată comparativ cu standardele administrative uzuale, ridică semne de întrebare asupra eficienței și asumării instituționale.

Reacția oficială după publicarea investigației și implicații ulterioare

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a emis un comunicat adresat părinților elevilor, în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea reală a fenomenului de bullying. După publicarea articolului, părinții au transmis informații suplimentare referitoare la presupuse contacte informale ale școlii cu alte instituții, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ. Redacția solicită clarificări publice în această privință, subliniind importanța respectării dreptului la educație și confidențialității.

Concluzii privind responsabilitatea instituțională și urgența măsurilor

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de deficiențe în gestionarea bullying-ului sistematic, cum ar fi:

• lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate;
• minimalizarea gravității prin încadrări precum „dinamică de grup”;
• absența procedurilor clare de intervenție și monitorizare;
• utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire;
• presiuni percepute de familie pentru retragerea elevului;
• întârzierea reacției oficiale până la intervenția juridică;
• probleme legate de protejarea confidențialității și comunicarea internă.

Aceste aspecte ridică întrebări fundamentale privind capacitatea și disponibilitatea Questfield Pipera de a asigura un climat educațional sigur și de a respecta responsabilitatea instituțională față de protecția elevilor. În lipsa unor măsuri clare, asumate și transparente, fenomenul reclamat riscă să persiste, afectând nu doar elevul direct implicat, ci și întreaga comunitate școlară.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro